Cum ai vrea sa arate viitorul tau?

Cum o sa arate viata ta peste 5 ani? Dar peste 10?

Sunt niste intrebari foarte frumoase. In acelasi timp extrem de neproductive.

Si avem si raspunsuri. As vrea in 5 ani sa am afacerea mea si sa am o relatie misto si sa calatoresc peste tot prin lume, sa descopar civilizatii noi si sa stau la plaja, sa merg la munte. Sa ma distrez. Sa ma imbat. Sa am multi prieteni.

Cred ca toti ne dorim in viata asta, sa avem parte de lucruri frumoase. Doar ca de la a vrea la a avea e cale lunga.

De ce zic asta?

Sunt revoltat de naivitatea oamenilor in general. In acelasi timp de lenea lor, lasitatea.

Pentru ca multi dintre noi avem obiceiuri, repetate zilnic, care ne duc in sapa de lemn. Si de abia dupa ce ajungem la fundul prapastiei, ajungem sa cautam o solutie. Asta e natura umana.

Vreau sa slabesc pentru ca sunt gras.

Pe langa asta, exista diferite persoane dubioase cu “retete magice”, de genul slabeste 15kg in 21 de zile sau alte nebunii de genul asta.

Omul cumpara produsul si se asteapta sa-si rezolve problemele. Doar ca nu se intampla si da vina pe respectivul ca e un sarlatan si l-a mintit. Ceea ce e adevarat, doar ca el a fost cel care a ales sa cumpere produsul, nu vanzatorul i-a bagat produsul pe gat.

Pentru ca oamenii sunt sclavii propriilor emotii si obiceiuri. De asta, avem milionari care isi pierd averile la poker, pariuri, pacanele si alte rahaturi de genul asta, pentru ca omul e invatat sa urmareasca recompensa imediata.

Pentru ca oamenilor, noua, ne place ideea, ne place iluzia. Vrem totul sa se intample cat mai usor. Ne dorim de toate, imediat, fara efort. Dupa suntem frustrati ca nu ne merg lucrurile asa cum vrem noi. Chiar, daca noi am depus mult efort gandidu-ne la cum am vrea sa arate viata noastra.

Doar ca a vrea, a te gandi, nu e acelasi lucru cu a face. Pentru ca imaginea din capul tau despre cum ai vrea sa se intample lucrurile e ireala.

Da, viata are limite.

Hai sa luam un exemplu clar: Sa zicem ca te uiti la un film cu supereroi, la Superman, ca el poate sa zboare, si vrei sa faci si tu ca el ca e frumos filmul. Te urci frumos la etajul 28 si iti iei o pelerina din aia rosie, frumoasa, colorata si te arunci. Ce o sa se intample? Daca nu o sa se intample vreo minune si garantez inexistenta ei, o sa te duci pe lumea cealalta.

Aici, stie toata lumea ca nu se poate sa zbori.

Trebuie sa dai dovada de extrem de mult curaj, ca sa te obisnuiesti cu ideea ca a face ceva maret, necesita timp, mult timp. Asta e, mai mult nu se poate. Cel putin peste noapte si fara munca.

Si degeaba, iti faci idei sau impresii despre cum ai vrea sa arate viitorul. Pentru ca nu o sa arate cum vrei tu. Pentru ca imaginea ta e pur subiectiva, iar daca lucrurile se intampla si ajungi sa-ti indeplinesti visurile, atunci o sa-ti dai seama ca ele nu sunt asa cum ai crezut tu ca sunt.

Doar, ca noi traim cu ideea ca totul o sa fie bine si frumos, ca lucrurile o sa se rezolve de la sine.

Dar, nu o sa fie asa. Si, dupa ajungem o generatie de frustrati.
Pentru ca avem obiective si visuri inalte. Dar nu facem nimic pentru ele. Sau prea putin. Si, dupa spunem.

Sunt frustrat pentru ca visul meu nu mi s-a implinit.

Dar, ce ai facut tu ca sa-ti indeplinesti visul?

Concret. Cat de mult ai muncit. Cat efort ai depus. Peste cate probleme ai trecut.

La fel si cu intrebarea. Da, cum ai vrea sa arate viitorul tau?

O intrebare mult mai buna ar fi.

Ce esti dispus sa faci ca sa arate viitorul tau asa cum vrei tu?

Cred ca e o intrebare mai relevanta, mai realista, care cu siguranta, o sa-ti aduca multe beneficii.

Eu sunt Alex Combei.

Iti urez un viitor cat mai stralucit.